Ce este ABA – Analiza Comportamentală Aplicată?

Începând din anul 2024, analiza comportamentală aplicată (ABA) este recunoscută și reglementată în cadrul Colegiului Psihologilor din România, la fel și ocupația de analist comportamental.

Organizația Mondială a Sănătății menționează că intervențiile psihosociale bazate pe dovezi, printre care se numără și intervenția comportamentală, pot îmbunătăți abilitățile de comunicare și sociale, cu un impact pozitiv asupra bunăstării și calității vieții atât a persoanelor cu autism, cât și a îngrijitorilor acestora.

Însă ce este analiza comportamentală și ce presupun aceste intervenții?

Analiza comportamentală aplicată este considerată o practică bazată pe dovezi pentru dezvoltarea persoanelor cu tulburări din spectrul autist. De-a lungul ultimelor decenii au fost publicate sute de studii și numeroase analize sistematice care au evaluat eficiența intervențiilor comportamentale asupra comunicării, învățării, autonomiei și comportamentelor care interferează cu participarea la activitățile zilnice. Ca în cazul oricărei intervenții, rezultatele diferă de la o persoană la alta și depind de caracteristicile individuale, obiectivele urmărite și calitatea implementării.

Un analist comportamental este un specialist format în Analiza Aplicată a Comportamentului (ABA), adică în știința care studiază relația dintre comportament și mediu și aplică principii ale învățării pentru a produce schimbări observabile și măsurabile.

Specializat strict în analiza și modificarea comportamentului, folosește principii ale învățării (întărire, modelare, analiză funcțională) și ia decizii pe baza datelor colectate sistematic pentru a aduce schimbări pozitive în viața persoanelor cu TSA.

În vreme ce psihologia clinică întreabă: „Ce simte copilul? Ce înseamnă acest comportament?”, analiza comportamentală caută răspunsuri la întrebări precum „Ce anume declanșează comportamentul? Ce îl menține? Ce consecințe îl întăresc?”.

Există deci o diferență între explorarea experienței interne, de care se ocupă psihologia clinică, și analiza relației funcționale dintre comportament și mediu.

Și pentru că există destul de multe preconcepții în jurul intervenției ABA, lucru normal având în vedere că până de curând nici măcar nu a fost reglementată la noi, hai să vorbim puțin despre ce înseamnă ABA în mod concret.

ABA este un acronim pentru Applied Behavior Analysis, adică Analiza Comportamentală Aplicată. ABA este o știință aplicată derivată din știința comportamentului (behaviorism) și are ca obiect de studiu relația dintre comportament și mediu.

La fel ca orice altă știință, se bazează pe măsurare obiectivă și analiză a datelor și utilizează principii validate experimental pentru a produce schimbări semnificative social în comportament, dar și pentru a demonstra că intervențiile utilizate sunt responsabile pentru aceste îmbunătățiri.

În concluzie, ABA nu este o tehnică, ci aplicarea unei științe. Analiza comportamentului include:

• Behaviorismul (fundamentul filosofic al științei)

• Analiza experimentală a comportamentului (cercetare de laborator)

• Și Analiza aplicată a comportamentului (aplicare practică)

ABA are eficiență demonstrată în dezvoltarea limbajului, creșterea comunicării funcționale, reducerea comportamentelor problematice sau care interferează cu învățarea, dezvoltarea abilităților sociale și construirea autonomiei personale.

Mai mult decât atât, analiza comportamentală nu se folosește doar în cadrul Tulburării de Spectru Autist, ci și și în educație, organizații, sport sau combaterea adicțiilor – adică de la corectarea comportamentelor care ne afectează calitatea vieții, până la performanță.

Principiile ABA

Emoțiile influențează într-o mare măsură comportamentele, însă ele sunt dificil de măsurat. De aceea, intervenția ABA urmărește în principal comportamentele ca eveniment declanșator al acestor emoții și pornește de la ele. Dacă un copil nu reușește să-și scrie numele și asta produce frustrare sau enervare, atunci analistul comportamental va porni de la actul de a scrie, va observa provocările și va înțelege în ce parte a procesului se blochează copilul pentru a-l ajuta să depășească provocările și, astfel, să elimine sursa frustrării.

În ceea ce privește aplicabilitatea, un analist comportamental caută să-l ajute pe copil să-și dezvolte acele comportamente care îi vor fi de folos în societate și în viața personală: comunicarea, independența, abilități practice etc. E important de menționat că specialistul nu va urmări să reducă orice comportament, ci doar să încurajeze dezvoltarea acelor comportamente care aduc un impact pozitiv în viața copiilor și tinerilor cu care lucrează. Comportamentele de autostimulare precum fluturatul mâinilor, spre exemplu, nu sunt problematice decât în măsura în care influențează negativ socializarea sau învățarea ori siguranța personală.

Generalizarea este esențială: știm că intervenția comportamentală este eficientă nu doar atunci când datele colectate în cabinet arată îmbunătățiri pe ariile de dezvoltare țintite, ci mai ales atunci când aceste comportamente pot fi reproduse în contexte specifice vieții de zi cu zi. Îmbunătățirea comunicării funcționale, creșterea independenței în executarea rutinelor zilnice și reducerea comportamentelor periculoase, precum cele de autoagresivitate, sunt câteva dintre semnele care ne indică faptul că suntem pe drumul cel bun în intervenția ABA.

O altă dimensiune importantă este replicabilitatea planului de intervenție. Acesta trebuie conceput în așa fel încât să poată fi implementat de orice specialist, indiferent dacă a făcut sau nu parte din echipa terapeutică inițial. Astfel se asigură continuitatea eforturilor și a progreselor, precum și eficacitatea intervenției.

Cum arată o zi de intervenție ABA

Dincolo de teorie, probabil te întrebi: cum arată, concret, o zi de intervenție ABA?

Mulți părinți își imaginează fie un copil care stă ore în șir la masă făcând exerciții repetitive, fie doar joacă liberă. În realitate, intervenția ABA este undeva la mijloc: este structurată, dar flexibilă, iar fiecare activitate este adaptată copilului.

De obicei, sesiunea începe cu un moment de acomodare și conectare. Terapeutul petrece câteva minute jucându-se cu copilul sau implicându-l într-o activitate care îi place. Scopul este ca acesta să se simtă în siguranță și motivat să participe. De multe ori folosim și programe vizuale, astfel încât copilul să știe ce activități urmează și să aibă o structură predictibilă a zilei.

Urmează apoi activitățile de învățare, organizate în secvențe scurte. În funcție de obiectivele copilului, lucrăm la aspecte precum comunicarea, autonomia, jocul sau abilitățile sociale. Uneori folosim activități mai structurate, în care exersăm o abilitate pas cu pas. Alteori învățarea se întâmplă în timpul jocului sau al activităților cotidiene, atunci când copilul este interesat de ceva și transformăm acel moment într-o oportunitate de învățare.

Un lucru important este că activitatea alternează mereu cu pauze și joc. Pauzele nu sunt doar momente de odihnă, ci și ocazii de a practica abilitățile în contexte naturale: să ceară o jucărie, să inițieze o interacțiune sau să participe la un joc simplu.

Pe parcursul întregii sesiuni, terapeutul colectează date despre progresul copilului: cât de independent este, cât ajutor are nevoie sau cât de des apare un anumit comportament. Aceste informații ne ajută să adaptăm programul, astfel încât intervenția să evolueze odată cu copilul.

La finalul sesiunii, copilul exersează abilitățile în activități mai relaxate, pentru ca acestea să poată fi folosite și în viața de zi cu zi. Scopul intervenției ABA nu este doar să învățăm o abilitate în cabinet, ci să o folosim acasă, la grădiniță, la școală și în comunitate.

Nu în ultimul rând, la finalul oricărei sesiuni, părintele este chemat în cabinet, i se povestește ce s-a lucrat, care a fost starea de spirit a copilului, unde s-au observat îmbunătățiri și unde mai este de lucru, în funcție de felul în care s-a desfășurat ședința.

Întotdeauna există update-uri, sfaturi practice și activități de făcut acasă, pentru că, așa cum ne place întotdeauna să reamintim, părintele este principalul aliat în acest proces, iar mediul familial este locul unde intervine cea mai mare parte din progres.

Concluzii

Astăzi, ABA înseamnă mai mult decât aplicarea unor principii de învățare. Standardele etice internaționale cer ca fiecare intervenție să fie construită în jurul interesului superior al persoanei, să respecte demnitatea și dreptul acesteia la autodeterminare, să utilizeze metode bazate pe dovezi și să fie adaptată permanent pe baza progresului și a nevoilor individuale.

Practica ABA contemporană pune accent pe colaborarea cu familia, pe respectarea preferințelor și ritmului persoanei, pe dezvoltarea comunicării funcționale și a autonomiei și pe obiective relevante pentru calitatea vieții. Intervenția este individualizată, iar strategiile sunt adaptate permanent pe baza progresului și a nevoilor fiecărei persoane.

Dincolo de metode și tehnici, intervenția comportamentală eficientă se bazează pe colaborare, consecvență și pe înțelegerea faptului că fiecare copil învață diferit. Iar atunci când familia, terapeutul și mediul din jur lucrează împreună, progresul nu înseamnă doar achiziția unor abilități noi, ci și mai multă încredere, mai multă independență și o integrare mai firească în viața de zi cu zi.