Împreună pentru incluziune: Povestea programului „Body Moves the Brain” - program de sport adaptat pentru copiii și tinerii cu minți diverse

De peste un deceniu, Asociația Help Autism s-a dedicat creării de soluții inovatoare pentru copiii cu tulburări din spectrul autist (TSA), oferindu-le sprijin esențial în dezvoltarea lor personală și socială. Unul dintre cele mai valoroase programe este „Body Moves the Brain”- program de sport adaptat, inițiat acum șase ani de Adriana Balsanu, terapeut la Help Autism, alături de colegii săi din asociație.

Body Moves the Brain este mai mult decât un simplu program de sport; este o abordare care integrează mișcarea, exerciții fizice, jocurile și interacțiuni sociale, toate adaptate nevoilor copiilor și tinerilor cu dizabilități mentale. Programul se desfășoară la centrul Casa Soarelui din București, unul dintre cele șase centre gestionate de Asociația Help Autism, și este coordonat de terapeuți specializați în tulburările de spectru autist (TSA).

Centrul Casa Soarelui a fost echipat cu tehnologii moderne pentru a asigura succesul programului „Body Moves the Brain”. Printre echipamentele disponibile se numără pereți de cățărare, dispozitive senzoriale și digitale, display-uri interactive și ochelari VR. Aceste dotări permit desfășurarea unui spectru larg de activități adaptate, concepute să dezvolte abilitățile fizice, cognitive și senzoriale ale copiilor, în funcție de nevoile individuale.

Programul urmărește, pe lângă activitățile fizice, să construiască o comunitate bazată pe valori de incluziune și sprijin reciproc.

 În acest interviu, psihoterapeutul și Directorul departamentului de terapie Help Autism, Adriana Balsanu ne dezvăluie povestea și evoluția programului „Body Moves the Brain”, impactul acestuia asupra copiilor și planurile de extindere pentru a continua să sprijine comunitatea celor cu TSA.

Ce v-a inspirat să lansați programul „Body Moves the Brain” acum 6 ani in asociatie și care sunt principalele obiective ale acestuia?

Ce amintire minunată! Am acceptat cu bucurie provocarea de a dezvolta un program bazat pe mișcare, destinat copiilor cu minți diverse. Un coleg creativ ne-a arătat, în fiecare ședință de coordonare, cum implicarea copiilor în jocuri dinamice sporește nivelul lor de atenție și înțelegere, captându-le interesul și menținându-le motivația pe termen lung, mult mai eficient decât activitățile statice. Deși inițial am avut temeri că o astfel de abordare ar putea compromite calitatea intervenției terapeutice, mi-am dat seama rapid că, respectând principiile analizei aplicate a comportamentului, nu vom pierde controlul. Simțeam, de asemenea, nevoia de a ieși mai des din camera de terapie, de a extinde aplicarea cunoștințelor și de a ajuta copiii să conștientizeze fiecare mișcare pe care o fac. Așa s-a născut, datorită creativității colegului meu, Alex Pleșca, alături de Irina Bujor și Cristina Roșu, programul care astăzi poartă numele „Body Moves the Brain”! Am fost martoră la evoluția acestui proiect, m-am implicat emoțional în structurarea lui și am văzut cum colegii mei au implementat fiecare obiectiv pentru a atinge scopul comun: îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu TSA, obiectivul principal al tuturor programelor de recuperare.

Cum contribuie programul la dezvoltarea abilităților fizice, emoționale și sociale ale copiilor cu dizabilități?

Programul contribuie la dezvoltarea fizică armonioasă a copiilor, ceea ce le sporește încrederea în propriile forțe. O stimă de sine mai ridicată le permite copiilor să mențină o energie pozitivă în procesul de învățare, crescând astfel șansele de a reține informațiile prezentate. Prin prisma faptului că, în acest program copilul mai interacționează cu minim încă un copil, abilitățile sociale de dezvoltă și ele pentru că există un cadru care faclitează interacțiunile, respectiv există un moderator care are grijă să dezvolte oportunități de creștere a abilităților lacunare.

Ce strategii aveți pentru extinderea programului și crearea de parteneriate noi?

Pentru a demonstra eficiența programului, este esențial să colectăm date pe care să le utilizăm în studii. Pentru a deveni o metodă de încredere, aceasta trebuie validată științific. Astfel, avem nevoie de parteneri care să ne sprijine în acest demers. Consider că cei mai potriviți parteneri sunt cei care pot oferi resursele necesare, atât în termeni de cunoștințe și timp, cât și de suport financiar, pentru a ne ajuta să dezvoltăm metoda corespunzător.

Cum pot alte asociații sau specialiști să se implice în extinderea acestui program?

Orice specialist, expert în analiză aplicată a comportamentului, specialist în neurologie și specialist în integrarea senzorială, poate contribui semnificativ la dezvoltarea acestei metode, la ajustarea ei, precum și la oferirea ghidajului potrivit până la obținerea unor rezultate cuantificabile. Totodată, profesorii universitari pasionați de domeniul cercetării ne pot ajuta și ghida pentru a ajunge să definim un studiu de cercetare.

Care sunt provocările întâmpinate în implementarea proiectului și cum pot partenerii să contribuie la depășirea acestora?

Pe parcursul implementării proiectului, ne-am confruntat cu diverse provocări care ne-au influențat progresul. În primul rând, una dintre cele mai semnificative dificultăți a fost lipsa timpului dedicat studiului. Fără resurse financiare suficiente pentru a susține acest timp de studiu, a devenit complicat să realizăm analizele necesare și să evaluăm impactul programului în mod corespunzător. 

În plus, ne-am confruntat cu o carență de materiale necesare desfășurării activităților. Echipamentele și resursele specifice sunt esențiale pentru a asigura o experiență optimă participanților și pentru a facilita învățarea. Fără aceste resurse, eficiența programului poate fi compromisă. Partenerii pot juca un rol esențial în depășirea acestor provocări. Prin furnizarea de resurse financiare, pot contribui la crearea unui fond dedicat studiului și evaluării programului. De asemenea, pot sprijini achiziționarea materialelor necesare și asigurarea unui spațiu adecvat pentru activități.

Ce impact a avut până acum programul asupra copiilor și asupra comunității?

Până în prezent, programul a generat rezultate semnificative în ceea ce privește generalizarea cunoștințelor dobândite în timpul terapiei. Copiii au demonstrat îmbunătățiri notabile în coordonare, având o orientare mai bună în mediu și manifestând o stare de bine pe parcursul activităților desfășurate. De asemenea, am observat o creștere a independenței în realizarea activităților fizice, precum și o conștientizare sporită a propriilor abilități și nevoi. Aceste progrese nu doar că îmbunătățesc calitatea vieții copiilor, dar contribuie și la crearea unei comunități incluzive.

Cum se poate asigura sustenabilitatea proiectului pe termen lung, din punct de vedere financiar și al resurselor umane?

Din punctul meu de vedere, sustenabilitatea se poate obține prin scalarea acestui program la nivel național și prin formarea progresivă a specialiștilor. Toti analiștii comportamentali pot pune în aplicare acest tip de metodă, prin competențele pe care le pot dobândi în urma unui curs de formare (teoretic și practic). O formă de reglementare a acestei competențe ar aduce mai mult claritate de viitor. Un astfel de proiect se mai poate susține prin proiecte care au ca scop îmbunătășirea calității veții a persoanelor cu TSA.

Ce alte inițiative de incluziune socială pentru copii cu dizabilități aveți în vedere pe viitor?

Este esențial să dezvoltăm cât mai multe unități care să ofere copiilor cu minți diverse oportunități de a practica sport și de a colabora, ținând cont de interesele și abilitățile lor individuale. De asemenea, este crucial ca aceste unități să dispună de personal bine pregătit, capabil să ofere sprijin adecvat pentru a asigura o incluziune de calitate.