Logopedie - întrebările părinților, răspunde Amalia Lupu

Vedem din ce în ce mai mulți copii la orele de logopedie, fie că aceste ședințe completează programul de recuperare sau reprezintă singura terapie pe care o face copilul, dificultățile de comunicare afectează din ce în ce mai mulți copii.

Așa că am preluat cele mai frecvente întrebări primite de la părinți și i le-am adresat Amaliei Lupu - logoped cu peste 10 ani experiență.


Când ne adresăm unui logoped?
Comunicarea și relaționarea copiiilor mici și în special a celor cu tulburări din spectru autist cu cei din jur este marcată de dificultăți, uşor de depistat şi vizibile. Unii copii pot folosi cuvinte, sau chiar propoziţii, dar lipseşte intenţia de comunicare, alţii pot avea intenţia de a comunica, dar limbajul este sarac, neclar şi sacadat, nefiind înțelese dorinţele copilului.

Vârsta recomandată pentru a începe terapia tulburărilor de limbaj depinde de dificultățile întâmpinate de copil. Terapia logopedică poate începe chiar de la vârsta de 2 ani, cu stimularea limbajului prin diverse joculețe, activități specifice și alte tehnici logopedice.

Care sunt semnele care ar trebui să îngrijoreze un părinte?

Cele mai frecvente simptome care trebuie să determine părinții să apeleze la un logoped (specialist în terapia limbajului și a vorbirii) sunt următoarele:

  • Nu vorbește, nu emite sunete, silabe, cuvinte ( incepand cu varsta de 18-24 luni);
  • Vocabularul este redus;
  • Prezintă dificultăți de pronunție a unuia sau mai multor sunete;
  • Are vorbirea neclară, exagerat de rapidă sau mult prea lentă sau se bâlbâie;
  • Are dificultăți în a-și însuși limbajul scris-citit, precum și abilitățile matematice;
  • Are vorbirea dezorganizată, are afectată structura gramaticală;
  • Lipsește limbajului expresiv, nu inițiează conversații, nu povestește;

Acestea sunt semnele care ar trebuie să-i dea părintelui de gândit, la oricare dintre ele est ebine să se adreseze unui logoped. O intervenție timpurie este mult mai eficientă decât una amânată.

 
WhatsApp Image 2020 06 04 at 15.45.14Logopedia sau terapia tulburărilor de limbaj și vorbire - are ca obiectiv principal îmbunătăţirea tuturor aspectelor comunicării: înţelegerea, exprimarea, emiterea sunetelor, fluența vorbirii şi folosirea limbajului oral și scris în context social.

Care este perioada optimă de începere a terapiei logopedice?

În jurul vârstei de 2 ani se recomandă începerea stimulării vorbirii copilului și de către un specialist și expunerea acestuia la un mediu favorabil, dacă sunt semne de întârziere în dezvoltarea limbajului. Limbajul este strâns legat de gândire, de aceea un limbaj slab dezvoltat poate avea influența asupra operațiilor gândirii.

În cazul copiilor cu TSA, este recomandat ca logopedia să însoțească terapia ABA, urmând aceleași principii, pentru a contribui la achiziționarea limbajului.

Principalele categorii de tulburari de limbaj si comunicare sunt:
· Intarzierea in dezvoltarea limbajului
· Tulburari de limbaj receptiv si/sau expresiv
· Tulburarii de pronuntie a sunetelor vorbirii ( dislalie, rinolalie, apraxie )
· Tulburarea de fluenta a vorbirii – balbaiala, tahilalia, bradilalia
· Tulburarea de comunicare sociala pragmatica
· Tulburari specifice de invatare – dislexie, disgrafie, discalculie

Citiți aici mai mult despre tulburările de limbaj 

Cum se deruleaza sedinta de logopedie?
Pentru inceput se face o evaluare generala si, in functie de varsta si nevoile copilului, o testare initiala.
La prima vizita, parintii trebuie sa ofere informatii despe istoricul socio-medical al copilului, documente medicale (daca este cazul - ex.: evaluare psihologica, IQ, diagnstice O.R.L., oftalmologic, alte informatii medicale etc).
Dupa evaluare se stabileste frecventa orelor de terapie: saptamanal sau cu o frecventa mai mare (2-3 ore/saptamana) in functie de nevoile copilui si obiectivele urmarite.

Planificarea interventie logopedice se face urmarind, in general, urmatoarele niveluri:

1. Nivelul miofunctional – functionalitatea normala, conform varstei a aparatului fonoarticulator.
2. Nivelul fonologic – capacitatea de articulare si pronuntie corecta a sunetelor ( individual si in cuvinte/propozitii), discriminare sunetelor si recunoasterea lor.
2. Nivelul morfosintactic – capacitatea de exprimre in cuvinte, propozitii, enunturi, cu respectarea regulilor gramaticale existente
3. Nivelul semantic – capacitatea de intelegere a semnificatiei cuvintelor, a expresiilor verbale existente in limba romana, a propozitiilor.
4. Nivelul pragmatic – capacitatea de utilizare functionala a limbajului, adapat la context ( familiar, social, scolar).
5. Nivelul prozodic –capacitatea de a reda sunete, cuvinte, propozitii, de a comunica in general, cu o anumita fluenta, intonaţie si frecventa a vocii si de a avea un control al vocii in functie de situatie, de emotiile traite si de cerintele sociale.
6. Nivelul perceptiv-motric – capacitatea de a reproduce miscarille specifice abilitatilor grafo-motrice (de scris, desen, pictura), de manipulare a diverselor obiecte si de organizare spatio-temporala.

 

În cât timp se pot corecta tulburările de limbaj și vorbire?

Corectarea tulburărilor de limbaj presupune un număr variabil de şedinţe, în funcţie de dificultăţile pe care le întâmpină copilul, dar şi de felul în care el evoluează pe parcurs. Fiecare copil are un ritm al său şi de aceea rezultate pot apărea mai devreme sau mai tarziu.

O ședință de logopedie pe săptămână înseamnă aproximativ 0,59% din timpul total al copilului, și cu cât cresc ședințele de logopedie și lucrul de acasă cu copilul, acest procent crește, automat și recuperarea sa logopedică va fi mai rapidă.

Programul de intervenţie logopedică, adoptat nevoilor şi posibilităţilor copilului are succes cu respectarea următoarelor condiţii optime:

  • terapia trebuie să înceapă cât mai devreme cu putinţă şi să se desfăşoare frecvent, în mod regulat, atat săptămânal la ședințele de logopedie cat si acasa prin respectarea recomandărilor date de specialistul logopedic;
  • programul terapeutic să se bazeze pe experienţele practice ale copilului si toti cei din jurul copilului trebuie să continue exercitiile si sa încurajeze dezvoltarea exprimării spontane;
  • orice abilitate de comunicare dezvoltată în timpul terapiei trebuie generalizată în concordanţă cu multiplele situaţii în care este angajat copilul.
Image

Amalia Lupu este psiholog acreditat COPSI cu drept de liberă practică în domeniul Psihopedagogiei Speciale și membru al Asociației Specialiștilor în Terapia Tulburărilor de Limbaj (ASTTLR ). În cadrul Help Autism este logoped specializat în:

– Terapia tulburărilor de limbaj și de comunicare

– Terapia tulburărilor de scris-citit și discalculie

– Terapie ABA

– Terapia Tulburărilor Miofuncționale Orofaciale

– Coordonare logopedică

De-a lungul celor 10 ani de experiență, a susținut cursuri de specialitate pentru părinți și logopezi, a prezentat teme de interes în cadrul conferințelor de specialitate, a  coordonat planuri de intervenție logopedică, a organizat grupuri de socializare și publicat articole în reviste de specialitate.

Amalia prezintă la Conferința Internațională ABA 2020, află care este subiectul >> 

FacebookShare pe Facebook
Latest articles
C
200 ONG-uri au marcat Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului, sub sloganul „Nu sunt Invizibil”

04.02.2024 HELP AUTISM Wm 4

Asociația HELP Autism, împreună cu rețeaua europeană Autism Europe, rețelele și federațiile naționale în autism RO TSA, Federația Pentru Drepturi și Resurse Pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autism (F.E.D.R.A.), Federația Organizațiilor de Părinți Care Au Copii cu Dizabilități (F.O.P.C.D.) și Fundația Star of Hope România au lansat marți, 2 aprilie, Angajamentul pentru Autism în cadrul evenimentului  "Not Invisible" / "Nu sunt invizibil"

Vezi mai mult