Somnul este un proces dinamic, care influențează activitatea zilnică, sănătatea fizică și mintală. Este necesar organismului la fel de mult ca și hrana sau apa, astfel că privarea de somn sau tulburările lui sunt grevate de modificări importante în fiziologia organismului uman. Un articol de Andreea Bran.

Somnul este o stare fiziologică periodică și reversibilă, caracterizată prin suprimarea temporară a conștienței, abolirea parțială a sensibilității și încetinirea funcțiilor vieții organice (ritm respirator și cardiac, relaxare musculară, scăderea temperaturii cu aproximativ 0,5°C, scăderea funcțiilor secretorii) (1).

Până în anii 1950 se considera că somnul este o activitate pasivă, de repaus, necesară recuperării energiei, studiile recente sugerează însă că există activitate intensă a creierului și pe parcursul somnului. Somnul joacă un rol important în sănătatea și starea noastră de bine, cantitatea și calitatea lui protejându-ne sănătatea fizică, mintală și oferind calitate vieții noastre. 

Un ciclu complet de somn durează între 90 și 110 minute, primul ciclu nocturn conținând perioade relativ scurte de mişcări rapide ale ochilor (REM - Rapid Eye Movement) și perioade lungi de somn profund, pentru ca pe parcursul nopții perioadele REM să crească în durată și somnul profund să scadă(2). 

Somnul este influențat de diferiți neurotransmițători, alimente sau medicamente:

• cafeina, medicamentele pentru slăbit, decongestionantele nazale provoacă insomnie;
• antidepresivele reduc sau chiar suprimă faza REM;
• temperaturile extreme reduc faza REM.

Ritmul circadian se referă la ciclul de aproximativ 24 de ore care are loc la nivel fizic, mental și comportamental, ca răspuns al organismului la alternanța lumină/întuneric din mediul înconjurător.

Dacă oamenii ar fi îndepărtați de orice sursă a timpului exact (ceasuri, lumina solară etc.), „ceasul” intern al majorității oamenilor pare să funcționeze pentru o zi de aproximativ 25 de ore, iar sub influența luminii și a obiceiurilor sociale, ceasul nostru biologic urmează ciclul solar de 24 de ore. 

Ritmul circadian (circa dian în latină înseamnă aproximativ o zi) este controlat de ceasul nostru biologic situat în nucleul suprachiasmatic din hipotalamus. Este importantă respectarea ritmului circadian și a celui de somn/veghe la gravidă, în special în ultimul trimestru de sarcină, deoarece ritmul circadian matern optim programează direct sau prin intermediul secreției de melatonină dezvoltarea ceasului biologic al fătului.

Funcționarea sistemului nervos central (SNC) și controlul emoțional sunt clare şi strâns corelate cu somnul prin activarea mecanismelor de învățare și dobândirea unor abilități practicate în timpul zilei, a dezvoltării atenției, creativității și luării deciziilor.

În timpul somnului, prin mecanisme încă incomplet cunoscute, vasele sangvine se autorepară şi este dovedit prin studii că tulburările de somn reprezintă factori de risc cardiovascular şi diabet. 

În condiţiile unei durate de somn insuficiente şi/sau a unei calităţi deficitare a somnului, creşte nivelul de grelină (hormonul foamei). Când echilibrul dintre grelină și leptină este defectuos, creşte şi riscul pentru obezitate. Somnul insuficient este asociat cu niveluri sangvine crescute de glucoză. 

Somnul are un rol important în fiziologia pubertăţii şi în fertilitate, prin eliberarea cu predilecţie a STH în timpul somnului. Importanţa duratei şi calităţii somnului asupra sistemului imunitar este cercetată prin studii experimentale şi corelată cu prezenţa multiplelor îmbolnăviri la copiii cu tulburări de somn.

Performanța zilnică și siguranța copilului depind în mod direct de durata şi calitatea somnului. Lipsa somnului duce la randament slab la locul de muncă și la școală, realizarea îndatoririlor într-un timp mai îndelungat, timpi de reacție întârziați și la efectuarea mai multor greșeli.

Una până la două ore pierdute într-o noapte afectează activitatea următoarelor două zile prin apariţia microsomnurilor (ațipirea frecventă, cu senzația că ești treaz), fie în timpul unei lecturi, vizionări sau chiar în timpul șofatului, fapt care are o influență negativă asupra siguranței individuale, dar și a celei colective.

În timpul somnului se pare că neuronii se pot „repara”, iar ca urmare a privării de somn ar apărea o depleție energetică la nivelul lor şi poluarea cu bioproduși ai activității celulare, activitate care ulterior nu mai funcţionează la parametri uzuali.

Câteva dintre cele mai importante efecte ale somnului sunt:

• activarea conexiunilor neuronale în timpul somnului;
• eliberarea hormonului de creștere la copil și adolescent;
• creșterea sintezei de proteine și scăderea metabolismului proteic; 
• stimularea procesului de învățare și îmbunătăţirea memoriei (un studiu pe șobolani arată că anumite modele învățate în timpul zilei se repetă în timpul somnului).

Cele mai frecvente efecte ale privării de somn sau ale calităţii precare a somnului sunt:

• performanță scăzută fizică și mentală post-privare de somn;
• tulburări de concentrare, abilități scăzute de a efectua calcule matematice;
• reducerea activității ariilor cerebrale care controlează emoția, factorul decizional și interacțiunea socială - prin deducție, privarea de somn afectează aceste procese.

Somnul și problemele legate de somn influențează și sunt asociate cu numeroase afecțiuni medicale: 

Astmul bronşic cu frecvenţă mare la copilul mic și adolescent se însoţeşte de tulburări de somn datorate crizelor nocturne de dispnee, prezenţa tulburării de somn indicând un control deficitar al astmului bronşic.

Boala de reflux gastroesofagian la sugar și copilul mic are de multe ori ca prim semn de boală tulburarea de somn.

În ADHD se completează un cerc vicios în care privarea de somn induce comportamente dezordonate, dificultatea captării și menținerii atenției, iar afecţiunea în sine este caracterizată de cele mai multe ori prin tulburări calitative ale somnului.

Epilepsia, prin somnul post-critic și medicația anticonvulsivantă, este corelată cu modificări ale somnului.

Boli infecțioase - somnolența poate însemna debutul unei afecțiuni virale sau bacteriene.

Traumatisme craniene - apariția unei tulburări de somn posttraumatice reprezintă un prognostic de rău augur.

Accidentul vascular cerebral, sindroamele maniacale, depresia, schizofrenia, boala Alzheimer, neoplaziile sunt boli care sunt însoțite de diverse modificări ale somnului din cauza bolii în sine sau a medicației utilizate.

Se descriu mai mult de 70 de tulburări de somn clasificate diferit de-a lungul timpului.

În următoarea parte a articolului vă voi da câteva sugestii legate de igiena somnului, tehnici terapeutice pentru a combate tulburările de somn.

Bibliografie:

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Somn

2. https://www.ninds.nih.gov/Disorders/Patient-Caregiver Education/Understanding-Sleep#dynamic_activity.

3. Russel J. Reiter, Dun Xian Tan, Ahmet Korkmaz, Sergio A. Rosales-Corral. Melatonin and stable circadian rhythms optimize maternal, placental and fetal physiology, Hum Reprod Update (2014) 20 (2): 293-307. 

4. https://www.ninds.nih.gov/Disorders/Patient-Caregiver -Education/Understanding-Sleep#id=%22Sleep.

5. Jaser S.S., Lord J.H., Simmons J.H., Malow B.A. Brief report: Sleep disturbances in young children with type 1 diabetes, Diabetes Res Clin Pract. 2016 Oct;120:232-4.

6. Nugent R., Althouse A., Yaqub Y., Nugent K., Raj R. Modeling the relation between obesity and sleep parameters in children referred for dietary weight reduction intervention, South Med J. 2014 Aug;107(8):473-80.

7. Meltzer L.J., Plaufcan M.R., Thomas J.H., Mindell J.A. Sleep problems and sleep disorders in pediatric primary care: treatment recommendations, persistence, and health care utilization. J Clin Sleep Med. 2014 Apr 15;10(4):421-6.

8. Reka Solyom, Despina Maria Baghiu. Tulburările de somn, boala lumii moderne - revizuirea literaturii. Acta Medica Transilvanica, 2013, iunie; 2(2):145-148.

9. Shanahan L., Copeland W.E., Angold A., Bondy C.L., Costello E.J. Sleep problems predict and are predicted by generalized anxiety/depression and oppositional defiant disorder. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry. 2014 May;53(5):550-8.

10. Mihaela Oros, Florin Mihălţan. Chestionar pentru identificarea riscului de apnee în somn la copil, varianta prelucrată în limba română - studiu preliminar. Revista Societăţii de Medicină Internă. 2015: nr. 3 iunie.

11. https://www.ninds.nih.gov/Disorders/Patient -Caregiver-Education/Understanding-Sleep#Tips.

12. Marcus C.L., Meltzer L.J., Roberts R.S., Traylor J., Dix J., D'ilario J. Long-term effects of caffeine therapy for apnea of prematurity on sleep at school ageAm J Respir Crit Care Med. 2014 Oct 1;190(7):791-9.

13.  https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/tulburarile-de-somn-la-sugar-copilul-mic-si-adolescent-id-1137-cmsid-51