Situatia actuala este fara precendent pentru oricare dintre noi. Pentru ca nu stim cat va dura si cum se vor desfasura lucrurile, suntem in permanenta stare de alerta, iar acest lucru poate avea repercursiuni negative asupra psihicului nostru, atat pe termen scurt cat si pe termen lung. Este important sa cautam sa ne protejam si interiorul, nu doar exteriorul. Iata cum am putea face acest lucru în 4 pași.

Pasul 1: Urmarim stirile maxim o data pe zi. 

Lucrurile importante le stim deja: este necesar sa stam in casa, iesim doar daca este absolut necesar, cu masca si manusi, pe care le aruncam imediat ce am intrat in casa. Punem hainele direct la spalat si ne spalam foarte bine mainile si fata.

Evitam canalele de stiri care emit pareri proprii si dezbat indelung informatii irelevante.

Pe site-urile de socializare circula o gramada de stiri false (ex: suntem in razboi, este o conspiratie, se inchid orasele,virusul si dronele sau tehnologia 5G, tratament anti-coronavirus apa calda cu lamiae etc.) Stirile adevarate nu se transmit pe whatsapp, mess, Instagram sau Facebook. Ele sunt publicate in articole ale ziarelor de renume, pe siteurile acestora.

E important sa ramanem focusati pe ceea ce ne transmit autoritatile, restul informatiilor nu fac decat sa ne hraneasca anxietatea.

Pasul 2: Ne acceptam emotiile.

O colega a definit foarte bine zilele trecute, incarcatura emotionala pe care o avem si a comparat-o cu un roller coaster emotional, trecand de la frica, furie si frustare la mila si compasiune fata de cei cu o situatie mai tragica decat a noastra.

Da, ne este frica, tuturor! Celelalte emotii sunt o reverberatie a acestei emotii primare.

Ce se intampla inauntrul nostru?

Frica activeaza amigdala.

Amigdala cerebrala este parte a sistemului limbic al creierului si este programata sa se activeze in momentul in care organismul percepe o amenintare. Rolul ei este de a da raspuns de urgenta fata de amenintare : ”lupta!” sau “Fugi!” . Pentru a-si indeplini rolul ea elibereaza in organism hormoni de stress (adrenalina si cortizol), care ne dau stari neplacute la nivel somatic (gol in piept, puls marit, nod in gat, respiratie modificata).

Ne putem simti dezorientati si incapabili de a gandi sau a lua decizii si asta pentru ca dupa eliberarea substantelor chimice in organism “inchide legatura” cu cortexul prefrontal (acea parte a creierului care se ocupa cu analizarea informatiilor si luarea deciziilor).

Lupta cea mare se duce deci in interiorul nostru. Pentru a restabili echilibrul este important sa intelegem acest proces natural de functionare, sa rationalizam (sa gandim), pentru a “redeschide legatura” cu cortexul prefrontal. Sa ne identificam si sa ne validam emotiile (da, imi este frica, pentru ca nu stiu ce se va intampla maine /da, imi este mila, pentru ca le este foarte greu si ma tem pentru ca ar putea ceda etc.). Astfel oferim creierului nostru o stare de siguranta (pentru ca, a identificat corect alerta insa nu este nevoit sa dea raspuns de urgenta).

Pasul 3: Tindem spre starea de echilibru, evitand extremele.

Vorbim cu prietenii si familia, impartasim emotiile, e important sa stim ca nu suntem singuri.

Cautam sa facem activitati care ne dau o stare de bine ( nu neaparat individuale, pentru ca e dificil pentru multi dintre voi, fiind cu copiii acasa): ne jucam toti cu nisipul kinetic, plastilina, cu faina sau orez; dansam; ne uitam la un desen animat impreuna; facem propriile noastre filmulete de familie si le urmarim impreuna; ne cufundam in canapea, ne golim mintea si doar ne observam copilul cum se joaca; coloram impreuna; gatim impreuna; curatam impreuna; punem la spalat impreuna. Acum avem timp sa lucram cu copiii nostri si acele lucruri pentru care inainte nu aveam (sa asteptam sa se schimbe singuri, sa manance singuri etc.) 

La cate lucruri am scris ca pot fi facute impreuna deja eu ma simt mai bine (eu o sa incep cu dansul ☺).

Tinem un jurnal (revin cu exemplificare).

Ne recreem o rutina. 

Viata noastra a fost data peste cap si toti suntem nevoiti sa ne readaptam. Rutina zilnica (de care fugeam pana acum) devine un element important in mentinerea starii de bine.

Sa ne-amintim asadar: 

• sa facem patul dimineata si sa aerisim toate incaperile
• Sa ne schimbam in haine de zi, sa ne pieptanam parul si sa ne zambim in oglinda ☺
• Mancam impreuna micul dejun (si toate celelate mese), avem timp sa ne lalaim la masa cat este necesar fiecaruia dintre noi ☺
• Ne programam seara, dupa ce am culcat copiii, ce activitati ne propunem pentru ziua urmatoare, pe hartie si analizam ce am reusit si ce nu, astfel vom fi mai practici si mai bine structurati  pentru ziua urmatoare.

Pasul 4: Ne reamintim de cate ori simtim nevoia ca, izolati sau nu, nu suntem singuri!

Vom fi bine!

Un articol de Andreea Mihalcea - psihoterapeut, consilier familie.