Autismul este o tulburare a creierului care interferă adesea cu abilitatea de a comunica şi de a relaționa cu cei din jur, este o boală caracterizată prin afectarea dezvoltării creierului, a abilităților mentale, emoţionale şi comunicaționale ale unei persoane. Autismul se referă la dereglări secundare de natură psihogenetică pe care le raportează la o categorie definitorie de tulburări primare, dereglări de limbaj și stereotipii, stări de excitație puternică, impulsivitate, ce alternează cu stări depresive, dereglări neuro-vegetative, halucinații în plan psihic. 

Așadar, tulburarea de spectru autist (TSA) este o manifestare complexă care este asociată cu diferite simptome, care includ următoarele: deficit persistent în comunicarea și interacțiunea socială în contexte multiple și modele de comportamente stereotipe și repetitive, de asemenea, autismul este o afecțiune considerată drept una dintre cele mai frecvente tulburări ale copilăriei, mai frecventă decât cancerul infantil, diabetul infantil și sindromul Down. Statisticile internaționale recente estimează că 1 din 44 de copii au primit diagnosticul de tulburare de spectru autist în SUA, iar datele înregistrate în ultimii ani în România indică o creștere continuă a numărului acestora.

Institutul Național de Boli Neurologice și Accidente Vascular-Cerebrale (National Institute of Neurological Disorders and Stroke) din Statele Unite afirmă următoarele: „Tulburările de spectru autist (TSA) reprezintă o arie amplă de tulburări complexe de dezvoltare neurologică, fiind caracterizate de dificultăți în interacțiunile cu ceilalți, dificultăți de comunicare și modele de comportament limitate, repetitive și stereotipe. Autismul clasic, sau tipic, este cea mai severă formă de TSA, în timp printre alte afecțiuni din același spectru se numără o formă mai ușoară cunoscută ca sindromul Asperger, afecțiunea rară numită sindromul Rett, și tulburarea dezintegrativă a copilăriei și tulburări pervazive de dezvoltare, dacă nu se specifică altfel (numite în general PDD-NOS). Deși TSA variază semnificativ în caracter și severitate, se întâlnește în toate grupurile etnice și socio-economice, afectând oameni din toate grupele de vârstă. Experții estimează că trei, până la șase, din 1000 de copii vor suferi de o TSA. Este de patru ori mai probabil ca persoanele de sex masculin să sufere de TSA decât cele de sex feminin.” ^[i]

Tulburarea de spectru autist, TSA, este caracterizată de prezența dificultăților în comunicare și în susținerea interacțiunilor sociale, cât și prin comportamente și interese stereotipe, repetitive.^[ii]

Această tulburare se poate manifesta pe întreaga durată a vieții, afectând în mod direct nu doar persoanele diagnosticate, ci și familiile acestora, care sunt nevoite să se adapteze noului context de viață și să ia decizii referitoare la tratamentul și la terapiile necesare. Prevalența tulburării din spectrul autist (TSA) a crescut cu 123% în ultimul deceniu, având în vedere ultimele sondaje. Creșterea prevalenței autismului este una alarmantă, direct proporțională cu responsabilitatea ce le revine părinților și profesionaliștilor, de a identifica tratamente și terapii eficiente. 

Adesea, persoanele diagnosticate cu TSA sunt supuse unor tratamente și terapii controversate^[iii] în mare parte din cauza lipsei de informare din rândul beneficiarilor, precum și a unei entități care să reglementeze aceste forme de tratament. Conform definiției lui Simpson, un tratament controversat reprezintă orice metodă sau strategie ce nu a fost validată prin dovezi științifice. Aceste forme de tratament se numesc terapii alternative, iar în engleză, complementary and alternative medicine and therapies (CAM). 

Aromaterapia se realizează prin inhalarea vaporilor unor uleiuri esențiale din plante sau prin masaj și se folosește de memoria olfactivă. Literatura de specialitate precizează că sunt utilizate nenumărate tipuri de ulei, cum ar fi cel de trandafir, de bergamotă, de levănțică etc., însă nu există informații argumentate referitoare la alegerea acestora în ceea ce privește tratarea tulburării de spectru autist. Argumentele invocate pentru susținerea aromaterapiei fac referire la indienii ce foloseau ierburi la vindecarea afecțiunilor sau mirosul de pâine prăjită la comercializarea proprietăților imobiliare, ce ar crește probabilitatea să fie vândute, amintind de mirosul de acasă^[iv]. Toate aceste argumente sunt de natură intuitivă, non-științifică. Nu există dovezi concludente despre mecanismele ce stau la baza proceselor prin care acționează acest tip de terapie. De asemenea, nu există studii care să compare eficiența acestora cu terapiile comportamentale aplicate, astfel că nu putem avea un termen de comparație. În majoritatea publicațiilor relevante pentru această temă, aromaterapia este prezentată în legătură cu tulburările de somn la copiii cu TSA. 

Uleiurile esențiale sunt extracte foarte concentrate și aromate din plante și sunt folosite de mii de ani în scopuri medicinale, cosmetice sau chiar în timpul unor ritualuri religioase. Uleiurile esențiale se formează în general în perioada de înflorire a plantelor și se acumulează în flori, frunze, fructe, rădăcini sau scoarță. Compoziția chimică a unui ulei esențial obținut dintr-o plantă diferă în funcţie de părțile plantei din care a fost extras. 

În prezent, uleiurile esențiale sunt extrase din plante prin două metode: 

• Distilarea: metoda folosită din cele mai vechi timpuri;
• Presarea la rece: folosită în special pentru extragerea uleiurilor esențiale din citrice.

Potrivit specialiștilor Institutului Național pentru Cancer din SUA, uleiurile esențiale acționează prin intermediul sistemului limbic central. Așadar, componentele chimice ale vaporilor de uleiuri esențiale se “lipesc” de bulbul olfactiv, având un impact direct asupra centrului emoțiilor, adică asupra sistemului limbic, iar prin acest circuit, uleiurile esențiale au efecte antibacteriene, antiinflamatoare, analgezice si chiar sedative.  

Compoziția chimică a unui ulei esențial se referă în cantitatea și tipul de compuși organici volatili (COV) care se găsesc în acesta. COV-urile sunt compuși organici care se evaporă la temperatura camerei și care conferă uleiului esențial aroma și proprietățile terapeutice. Aceasta poate caria în funcție de planta din care este extras uleiul esențial, iar în general, uleiurile esențiale sunt compuse dintr-o varietate de compuși organici volatili, cum ar fi: terpene, alcooli, aldehide, cetone și esteri. Acești compuși conferă uleiurilor proprietăți esențiale specifice, cum ar fi aroma și efectele terapeutice.  

Conform David Stewart, “uleiurile esențiale conțin trei tipuri de compuși diferiți, fiecare dintre acestea având unul dintre următoarele efecte: 

• Fenolii şi fenilpropanoidele sunt compuși din molecule de carbon cu un inel hexagonal ce incorporează o unitate de izopren cu un radical hidroxil atașat (OH).
• Monoterpenele sunt compuși ce conțin două unităţi de izopren, şi anume zece atomi de carboni şi 16 atomi de hidrogen per moleculă (C10H16)
• Sescviterpenele sunt compuşi ce conţin trei unităţi de izopren, în speţă 15 carboni şi 24 hidrogeni per moleculă  (C15H24).“^[v]

Cum se folosesc uleiurile esențiale?

Exista mai multe moduri prin care se recomandă folosirea uleiurilor esențiale: 

• Aplicarea topică presupune aplicarea directă pe piele, în zonele potrivite (încheieturi, la tâmple, pe tălpi sau în spatele urechilor); acestea fiind solubile în grăsimi, ceea ce înseamnă că ele sunt imediat absorbite de piele.
• Inhalarea directă presupune așezarea a 3-4 picături în palmele mâinilor sau pe o batistă, apoi se inhalează direct, iar aroma va pătrunde prin nas.
• Inhalarea la aburi presupune fierberea a 2-3 cești de apă, apoi se toarnă într-un castron și se adaugă 2-5 picături de ulei în apă. Apoi, vasul este plasat la aproximativ 30 cm distanță de persoana care își acoperă capul cu un prosop și se inhalează ușor aburul.
• Folosirea difuzoarelor: acestea sunt proiectate pentru a dispersa o ceață foarte fina de uleiuri esențiale care vor umple ușor aerul din cameră.
• Aromadifuzoarea versus aromacandele: uleiurile esențiale sunt volatile, asta însemnând că se evaporă cu ușurință la temperaturi normale și îşi pierd proprietățile terapeutice atunci când sunt expuse la căldură. Metoda aromacandelei nu este recomandată, deoarece se pot distruge efectele benefice terapeutice ale uleiurilor esențiale cu căldura lumânării.
• Baia aromată presupune adăugarea de uleiuri esențiale în cada de baie și este o modalitate extrem de plăcută și relaxantă.
• Masaj aromaterapeutic este una dintre cele mai eficiente metode de tratament aromaterapeutic. În timpul masajului are loc trecerea rapidă a substanțelor aromatice în limfă și patul sangvin, ceea ce are efect complex asupra organismului.
• Compresele calde se recomandă în cazul în care este nevoie să se elimine un spasm al vaselor, iar compresele reci se recomandă în caz de procese inflamatorii acute, febră, hemoragii, contuzii.^[vi]

Singurul studiu clinic despre aromaterapie a urmărit eficiența masajului cu ulei esențial de levănțică privind tulburarea de somn la un grup de 12 copii cu TSA, măsurând timpul necesar pentru a adormi, numărul de treziri pe parcursul nopții și durata totală a somnului. Aceiași participanți au fost monitorizați atât în perioada de administrare a masajului la mâini și la picioare, cât și în perioada de control, în care nu s-a folosit nicio formă de terapie sau de tratament. Rezultatele obținute au sugerat că folosirea masajului cu ulei esențial de levănțică nu are efecte benefice în ceea ce privește rutina de somn^[vii].

În urma studiului, datele complete au fost disponibile pentru 11 copii, iar rezultatele sugerează că utilizarea masajului cu uleiuri esențiale/aromaterapia cu ulei de lavanda nu are niciun efect benefic asupra tiparelor de somn ale copiilor cu autism care frecventează o școală rezidențială/de stat. Rezultatele studiului arata ca nu au existat diferențe semnificative în ceea ce privește timpul în care copiii s-au culcat, numărul de treziri pe noapte și cât timp au dormit copiii atunci când au primit masaj cu uleiuri esențiale. Uleiurile au fost bine tolerate de copii. 

De asemenea, în anul 2016, în proiectul ei de cercetare,  Lynnette Gnyanadarshini Christie a evaluat un singur băiat în vârstă de 7 ani diagnosticat cu autism folosind uleiuri esențiale – acestea fiind difuzate, aplicate prin masaj, iar uneori prin ingerarea uleiurilor esențiale. Acestea erau aplicate de 3 ori pe săptămână timp de aproximativ 8 luni.

Împreună cu echipa sa, ea a ales să studieze în urma aplicării uleiurilor esențiale: comunicarea, abilitățile sociale și abilitățile academice.  În cadrul studiului, Lynnette Gnyanadarshini Christie a folosit mai multe tipuri de uleiuri esențiale, printre care: ulei esențial de tămâie pentru stimularea limbajului, ulei esențial de paciuli pentru stimularea centrului limbic al creierului, ulei esențial de mentă utilizat pentru susținerea vorbirii, chiar daca vocabularul copilului este limitat ( “da”, “de ce?”, “nu”), ulei esențial de lavanda pentru susținerea și dezvoltarea comunicării, ulei esențial de Vetiver pentru anxietatea socială.  

În urma studiului, s-au observat îmbunătățiri pe partea de limbaj și comunicare, a abilităților sociale și a celor academice. 

Această metodă de tratament poate fi utilizată ca metodă complementară de tratament, dar rezultatele acestor studii sau cercetări trebuie interpretate cu prudență, din cauza eterogenității mari dintre studii, a numărului mic de studii si a dimensiunilor mici ale eșantionului. De asemenea, este nevoie să se ia în considerare și lipsa unor studii controlate placebo ce ar măsura efectul concret al terapiei.

În concluzie, studiile actuale nu dovedesc eficiența folosirii uleiurilor esențiale pentru ameliorarea simptomelor de spectru autist. Totodată, mai multe studii de mai mare amploare și controlate placebo vor fi necesare pentru a afla impactul acestei forme de terapie.

 ^[i] Autism Spectrum Disorder | National Institute of Neurological Disorders and Stroke (nih.gov)

^[ii] Smith, C., Parton, C., King, M. & Gallego, G. (2020). Parents’ experiences of information-seeking and decision-making regarding complementary medicine for children with autism spectrum disorder: a qualitative study. BMC Complementary Medicine and Therapies, 20(1).

^[iii] Simpson, R. (2005). Evidence-Based Practices and Students with Autism Spectrum Disorders. Focus On Autism And Other Developmental Disabilities, 20(3), pp. 140-149.

^[iv] Parepa, P. (2006). Effects of aromatherapy on the development of communication skills in children with autism. Conference Paper.

^[v] Text preluat din “Uleiuri biblice tamaduitoare (editia a-II-a) - David Stewart”

^[vi] Sursa: www.draxe.com, www.essentialoilhaven.com, Aromaterapia in viata de zi cu zi – Dr. Angela Laur,

Despre uleiurile esentiale - Bucurii Esentiale

^[vii] Williams, T.I. (2006). Evaluating effects of aromatherapy massage on sleep in children with autism: a pilot study. Evidence-based Complementary and Alternative Medicine, 3(3), pp. 373-377