Viața lui Naoki nu a fost deloc ușoară. Timp de mulți ani, s-a confruntat cu priviriea celuilalt care îi spunea, indiferent de context: „Ești diferit. Tu nu ești normal.” Când încerca să vorbească cu cineva, cuvintele parcă se evaporau. Salvarea pentru el a fost educația, iar mai apoi – scrisul. Pe 17 februarie ne-am întâlnit cu Naoki și mama lui într-un dialog live care a trecut granițele mediului online, reușind astfel să ajungă în inimile noastre. O întâlnire atât de aproape, sinceră și caldă. Un eveniment care a făcut lumină și din care nu a rămas o înregistrare, ci o experință vie pe care o povestim aici.

În primul AHA talk ne-am dorit să aflăm cum percepe o minte aparte lumea din jur?, însă am aflat mult mai decât atât. Am descoperit încercările, gândurile, determinarea și sentimentele unei minți diverse. Mai pe scurt: am descoperit cum arată cu adevărat viața unei minți aparte, nu doar în exterior, ci mai ales în interior. Am avut ocazia să pătrundem în universul lui Naoki și lui Mălin. Le mulțumim că ne-au deschis ușa atât de primitor! Cu siguranță, nu vom uita această întâlnire.

După prezentările de bun venit, Naoki, împreună cu mama sa, Miki, ne-au povestit cum a luat naștere volumul „Motivul pentru care sar. Vocea interioară a unui copil cu autism” și implicit: istoria autorului aparte. 

Viața lui Naoki nu a fost deloc ușoară. Timp de mulți ani, s-a confruntat cu priviriea celuilalt care îi spunea, indiferent de context: „Ești diferit. Tu nu ești normal.” Când încerca să vorbească cu cineva, cuvintele parcă se evaporau. Copilăria a fost o luptă internă. Nu putea să-și comunice sentimentele sau să-și ceară scuze pentru anumite situații. Nu putea să reacționeze la cuvintele interlocutorului, iar când situația era foarte inconfortabilă, părăsea locul în care se afla. S-a creat o mare prăpastie între cine părea să fie și cine era cu adevărat. De ce eu nu pot devenise un refren continuu pentru viața lui Naoki. 

Salvarea pentru el a fost educația, iar mai apoi – scrisul. Cu multă muncă și mult exercițiu, Naoki reușește acum să-și comunice gândurile și sentimentele, folosind un tabel special cu litere. Treptat, părinții lui Naoki au observat că este o persoană sensibilă și l-au înscris încă din primul an de școală la concursuri de compuneri și scriere creativă. A scris „Motivul pentru care sar” la vârsta de 13 ani, cu puritatea caracteristică tuturor copiilor la acea vârstă, încercând să ofere cât mai multe răspunsuri la întrebările pe care mulți dintre noi le avem în privința persoanelor cu autism. Acum, la 29 de ani, Naoki are 23 de cărți scrise, precum și multe articole în diverse publicații. În cadrul evenimentului, ne-a mărturisit că nu știe ce influență va avea autismul asupra lui de-acum înainte, însă ne-a promis că va continua să comunice prin scris trăirile pe care le are.

A doua parte a evenimentului a constat într-un dialog deschis între Naoki și Mălin, adolescentul cu minte aparte, fiul Danielei Bololoi, fondatoarea și președinta asociației Help Autism. Mălin, o minte aparte, inteligentă și fermecătoare, i-a adresat diverse întrebări prietenului nostru din Japonia, toate în limba maternă a autorului. Un dialog deschizător de inimi, în care Mălin l-a întrebat pe Naoki care este mâncarea lui preferată, dacă are frați sau surori, dacă are animale de companie, care sunt hobby-urile lui, precum și la ce carte lucrează sau ce sfaturi ar putea să-i ofere pentru a face din scris o bucurie.

Un dialog, de la o minte aparte la alta, care a impresionat publicul participant într-un mod puternic. Lăsăm aici câteva impresii, pentru a lăsa o amintire vie și deosebită a acestei întâlniri:

„Vă mulțumesc din suflet pentru timpul vostru, pentru explicații și pentru întâlnire. Sper ca scrierile lui Naoki să fie prezente în număr mare la noi în țară. Și mă bucur că l-am întâlnit pe Mălin cu această ocazie.”

„Naoki, îți mulțumesc pentru împărtășirea trăirilor tale, pentru puntea pe care ai creat-o pentru a înțelege mai bine lumea autismului! Citind cartea ta am simțit recunoștință și mi-am propus să-ți urmez sfatul de a facilita prietenia dintre copiii cu autism și ceilalți copii, colegi, vecini, rude! Pot spune că m-ai inspirat și mă inspiri în continuare și sunt onorată să te cunosc! Mulțumesc, Naoki! Mulțumesc, Mălin! Sunteți incredibili, minunați!”

„Felicitări, dragilor, Mălin și Naoki! Vă mulțumim pentru deschidere. Cu siguranță, după întâlnirea cu voi, suntem mai bogați!”

„Felicitări! Vă mulțumesc pentru căldură, generozitate și empatia voastră, Naoki și Mălin!”

A fost o întâlnire unică. Poate nu vom putea descrie în cuvinte cât de recunoscători suntem pentru ce s-a întâmplat în dimineața de 17 februarie, dar lăsăm la final câteva dintre gândurile lui Naoki din prezentare, care cu siguranță vor deschide sufletul oricui:

„Dacă lumea ar putea vedea autismul ca o calitate, pentru noi ar fi mult mai ușor.”

„Oamenii nu sunt doar aspectul exterior. Dacă reușești să cunoști ce e la interior, poți cunoaște cu adevărat un om.”

„Chiar și pentru o persoană care greșește des ca mine, există ziua de mâine.”

„Acum pot să mă gândesc la ziua de mâine ca pe un lucru pozitiv; să fiu fericit. Pentru că pot gândi așa, autismul a devenit un partener pentru mine și existența mea. Voi continua să îmi trăiesc viața, împreună cu autismul din mine, și cu bune și cu rele.”

Mulțumim tuturor celor care au făcut posibil acest eveniment! Mulțumim, în primul rând, lui Naoki și mamei sale, Miki! Mulțumim partenerului: librăriile Cărturești! Mulțumim oamenilor Help Autism, fără de care această întâlnire nu ar fi fost la fel de reușită! Mulțumim Raluca și Petra! Și, bineînțeles, vă mulțumim vouă, pentru că îmbrățișați de fiecare dată mințile diverse cu inima deschisă! A fost cum am promis: memorabil.