Unele dintre cele mai des întâlnite tulburări de somn, sunt împărțite în două mari categorii: dissomniile și parasomniile. Aceasta este partea a doua a articolul despre somn scris de Andreea Bran. Citește prima parte a articolului aici.

Dissomniile sunt un grup de tulburări de inițiere și menținere a somnului. Ele cuprind insomnia primară, hipersomnia primară, narcolepsia, tulburarea de somn în legătură cu respirația, tulburarea ritmului circadian și dissomnia fără altă specificație.

Parassomniile în schimb reprezintă un grup de tulburări comportamentale din timpul somnului, ce cuprind coșmarul (anxietatea de vis), teroarea de somn, somnambulismul și parasomnia fără altă specificație.

Dintre copiii diagnosticați cu dissomnii sau parasomnii, doar 5,6% au primit tratament pentru patologia somnului (mai mult de jumătate, tratament naturist) și o treime au dezvoltat probleme pe termen lung.

Copiii cu tulburări de somn pot fi somnoroși, dar și excesiv de activi, cu probleme de atenție, comportamente defectuoase (neascultători, folosind un limbaj urât, izolați, necomunicativi), impulsivi, nemotivați, cu modificări de dispoziție frecvente.

În prezența unei tulburări de somn la copil sau adult, urmările pe termen mediu și lung sunt performanțe reduse zilnice la școală, timp mai lung de reacție, greșeli mai frecvente, dificultăți de menținere a atenției, comportamente modificate.

Evaluarea somnului se face prin utilizarea de chestionare care se pot aplica copilului sau părinților. Există numeroase chestionare aplicabile, validate, mai mult sau mai puțin laborioase.

 „Pediatric sleep questionnaire” (PSQ), dezvoltat de prof. dr. Ronald Chervin, varianta în limba română existând pe site-ul web Technology Transfer al Universității din Michigan, de unde poate fi obținut gratuit: Sleep-Related Breathing Disorders Scale (SRBD Scale), from Pediatric Sleep Questionnaire, to Identify Obstructive Sleep Apneea in Children, acest lucru fiind posibil ca urmare a muncii de cercetare a Dr. Mihaela Oroș și prof. Dr. Florin Mihălțan.
Chestionarul cuprinde 22 de întrebări, grupate pe trei subgrupe: 

• sforăit = apnee obstructivă - 9 itemi 
• somnolență - 7 itemi 
• comportament - 6 itemi.

Chestionarul este aplicabil de la 2 la 18 ani, varianta originală prezentând o sensibilitate și specificitate de 0,81, respectiv 0,87; 85% din diagnosticele formulate fiind confirmate polisomnografic.

Interpretarea răspunsurilor se face prin da, căruia i se alocă valoarea 1, sau nu - valoare 0, răspunsurile nu știu nefiind luate în calcul. Suma itemilor da= 1 se împarte la numărul itemilor la care s-a răspuns cu da sau nu, rezultatul fiind un număr cuprins între 0 şi 1.

 Valoarea mai mare de 0,3 este sugestivă pentru posibilitatea apariției tulburărilor respiratorii în somnul copiilor. 

În continuare voi lista o serie de tehnici terapeutice care ajută la diminuarea tulburărilor de somn:

Tehnica extincției: aceasta presupune ca părintele sa pună copilul în pat la un anume moment și apoi să ignore protestele copilului până la o anumită oră dimineața.

Extincția gradată: mulți părinți pot percepe extincția pură ca fiind prea crudă, de aceea o tehnică stadială poate fi utilizată incluzând tehnica verificării sau acordarea de atenție si confort psihic copilului la perioade din ce în ce mai lungi.

Tehnica stimulilor de rutină pozitivi: aceasta implică dezvoltarea unei rutine de culcare constante, relaxante și calmante, în care activitățile plăcute sunt oprite dacă copilul protestează.

Trezirea programată: părinții trezesc copilul cu 15 minute înainte de momentele sale tipice de trezire, acestea vor fi în timp oprite.

La copiii cu enurezis nocturn, istoricul și examenul fizic sunt suficiente pentru a exclude o anomalie urologică. 

Urinoanaliza, evaluarea staturo-ponderală și presiunea sângelui sunt folosite pentru a exclude alte cauze medicale. Copiii sub 6 ani trebuie educați că enurezisul este normal în dezvoltare.

Metoda alarmei: se setează o alarmă la momentul probabil al evenimentului, copiii evitând udarea lenjeriei înainte de alarmă; durata prelungită a alarmei determină rate mai mari de succes.

Psiho-educația părinților: aceștia trebuie să știe că o igienă a somnului servește la prevenirea enurezisului; restricția fluidelor, urinarea înainte de culcare și trezirea tardivă a părinților sunt componente ale igienei somnului.

Tratamentul pentru coșmaruri și anxietate cuprinde antrenarea relaxării, imaginația ghidată, autodiscuțiile pozitive, desensibilizarea sistematică și expunerea gradată. Copilul progresează prin vizualizarea mai puțin amenințătoare a fricii până la cucerirea “in vivo” a obiectelor sau situațiilor incriminate.

La copiii cu sindrom al picioarelor neliniștite sau mișcarea periodică a picioarelor în somn se va ținti ameliorarea stresului și promovarea relaxării, alături de terapia farmacologică.

La copiii cu tulburări ale ritmului circadian, terapia cu lumină resetează nucleii suprachiasmatici, având efect opus melatoninei.

De mare ajutor este și stabilirea unui orar de somn ce implică: un program de somn cu oră de somn și trezire constantă și respectarea lui în weekend.

Practicarea exercițiilor fizice, în fiecare zi câte 30 de minute, un program sportiv cu 4-5 ore înainte de somn sau o plimbare lejeră seara înainte cu 2 ore de somn.

E importantă și practicarea relaxării înainte de somn cu ajutorul unei băi calde, unei lecturi plăcute sau o audiție muzicală.

Pentru ca trezitul să devină mai ușor, e necesar să fie realizat o dată cu lumina dimineții care ajută la resetarea ceasului biologic și a persoanelor cu tulburări de adormire.

Se recomnadă evitarea desfășurării de activități în pat, dormitorul să fie aerisit și fără T.V. sau calculator, iar temperatura să fie confortabilă (de evitat extremele prea rece sau cald).

Este important să luăm masa cu 2 ore înaite de somn (cu exceptia sugarilor), și să evităm consumul de ciocolată sau băuturi carbogazoase. 

BIBLIOGRAFIE:

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Somn
2. https://www.ninds.nih.gov/Disorders/Patient-Caregiver  Education/Understanding-Sleep#dynamic_activity.
3. Russel J. Reiter, Dun Xian Tan, Ahmet Korkmaz, Sergio A. Rosales-Corral. Melatonin and stable circadian rhythms optimize maternal, placental and fetal physiology, Hum Reprod Update (2014) 20 (2): 293-307.
4. https://www.ninds.nih.gov/Disorders/Patient-Caregiver -Education/Understanding-Sleep#id=%22Sleep.
5. Jaser S.S., Lord J.H., Simmons J.H., Malow B.A. Brief report: Sleep disturbances in young children with type 1 diabetes, Diabetes Res Clin Pract. 2016 Oct;120:232-4.
6. Nugent R., Althouse A., Yaqub Y., Nugent K., Raj R. Modeling the relation between obesity and sleep parameters in children referred for dietary weight reduction intervention, South Med J. 2014 Aug;107(8):473-80.
7. Meltzer L.J., Plaufcan M.R., Thomas J.H., Mindell J.A. Sleep problems and sleep disorders in pediatric primary care: treatment recommendations, persistence, and health care utilization. J Clin Sleep Med. 2014 Apr 15;10(4):421-6.
8. Reka Solyom, Despina Maria Baghiu. Tulburările de somn, boala lumii moderne - revizuirea literaturii. Acta Medica Transilvanica, 2013, iunie; 2(2):145-148.
9. Shanahan L., Copeland W.E., Angold A., Bondy C.L., Costello E.J. Sleep problems predict and are predicted by generalized anxiety/depression and oppositional defiant disorder. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry. 2014 May;53(5):550-8.
10. Mihaela Oros, Florin Mihălţan. Chestionar pentru identificarea riscului de apnee în somn la copil, varianta prelucrată în limba română - studiu preliminar. Revista Societăţii de Medicină Internă. 2015: nr. 3 iunie.
11. https://www.ninds.nih.gov/Disorders/Patient -Caregiver-Education/Understanding-Sleep#Tips.
12. Marcus C.L., Meltzer L.J., Roberts R.S., Traylor J., Dix J., D'ilario J. Long-term effects of caffeine therapy for apnea of prematurity on sleep at school ageAm J Respir Crit Care Med. 2014 Oct 1;190(7):791-9.
13. https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/tulburarile-de-somn-la-sugar-copilul-mic-si-adolescent-id-1137-cmsid-51

Citește prima parte a articolului aici: https://www.helpautism.ro/proiecte/importanta-somnului-in-dezvoltarea-copilului-1-2