Observații privind proiectul Legii învățămîntului preuniversitar

Anexa 1. Observații privind proiectul Legii învățămîntului preuniversitar, ASOCIATIA HELP AUTISM, Rețeaua RO TSA și FEDRA

Art

TEXT PROIECT

PROPUNERI

 

ARGUMENT

11

(4) Nu constituie segregare școlară următoarele situații:

a) înființarea și funcționarea, în condițiile legii, a unităților de învățământ special;

b) constituirea, în situații temeinic justificate, în conformitate cu nivelul de sprijin definit la art. 67, de grupe sau clase cu antepreșcolari, preșcolari sau elevi cu dizabilități și/sau cu cerințe educaționale speciale într-o unitate de învățământ de masă;

(4) Nu constituie segregare școlară următoarele situații:

a) înființarea și funcționarea, în condițiile legii, a unităților de învățământ special;

b) constituirea, în situații temeinic justificate, în conformitate cu nivelul de sprijin definit la art. 67, de grupe sau clase cu antepreșcolari, preșcolari sau elevi cu dizabilități și/sau cu cerințe educaționale speciale într-o unitate de învățământ de masă;

Cele 100 de asociații de părinți ai copiilor cu TSA organizați în Rețeaua ROTSA și Federația FEDRA, nu susțin înființarea de clase speciale în învățământul de masă. Este o practică pe care o considerăm discriminatorie! Copiii care au în urma evaluării nevoie de sprijin de nivel I, II sau o parte dintre cei cu III pot fi integrabili în învățământul de masă, în clase incluzive.

19

(19) În fiecare unitate de învățământ, se asigură funcționarea și dotarea corespunzătoare, după caz, a cel puțin unui cabinet medical, o cameră-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic, a unei biblioteci, a unui spațiu închis și/sau în aer liber destinat activităților sportive și a unui laborator de informatică, de științe, tehnologie, inginerie, artă și matematică, denumit în continuare ȘTIAM. Unitățile de învățământ, după caz, pot asigura și spații pentru cabinete de logopedie, cabinete pentru terapii specifice, cabinete de consiliere școlară sau camere resursă pentru educație specială.

(19) În fiecare unitate de învățământ, se asigură funcționarea și dotarea corespunzătoare, după caz, a cel puțin unui cabinet medical, o cameră-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic, a unei biblioteci, a unui spațiu închis și/sau în aer liber destinat activităților sportive și a unui laborator de informatică, de științe, tehnologie, inginerie, artă și matematică, denumit în continuare ȘTIAM. Unitățile de învățământ, vor înființa după caz, pot asigura și spații pentru cabinete de logopedie, cabinete pentru terapii specifice, cabinete de consiliere școlară sau camere resursă pentru educație specială.

Pentru situația în care există solicitări de înscriere pentru copii cu CES școala trebuie să se organizeze astfel încât să poată asigura integrarea copilului în învățământul de masă. Considerăm absolut necesară asigurarea acestor condiții de integrare în fiecare școală, și nu doar dacă au condiții. Numai în caz excepțional, și doar dacă părintele este de acord sau la solicitarea acestuia, i se poate oferi posibilitatea de a opta pentru o altă unitate de învățământ decât cea din proximitate.

23

(1) În învățământul preuniversitar, formațiunile de studiu cuprind grupe sau clase, după cum urmează:

j) învățământul special:

(i) pentru antepreșcolari cu sprijin de nivel I-II: grupa de sprijin special cuprinde, în medie, 6 copii, dar nu mai puțin de 5 și nu mai mult de 7;

(ii) pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel I-II: grupa/clasa de sprijin special cuprinde în medie 7 elevi, dar numai puțin de 6 și nu mai mult de 8 elevi;

(iii) pentru antepreșcolari cu deficiențe grave de dezvoltare și preșcolari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 4 copii, dar nu mai puțin de 3 și nu mai mult de 5;

(iv) învățământul special pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 5 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 6.

k) prin excepție de la litera j), în învățământul tehnologic special pentru elevi cu deficiențe ușoare și/sau moderate: clasa cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 12.

1) În învățământul preuniversitar, formațiunile de studiu cuprind grupe sau clase, după cum urmează:

j) învățământul special:

(i) pentru antepreșcolari cu sprijin de nivel I-II: grupa de sprijin special cuprinde, în medie, 6 copii, dar nu mai puțin de 5 și nu mai mult de 7;

(ii) pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel I-II: grupa/clasa de sprijin special cuprinde în medie 7 elevi, dar numai puțin de 6 și nu mai mult de 8 elevi;

(iii) pentru antepreșcolari cu deficiențe grave de dezvoltare și preșcolari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 4 copii, dar nu mai puțin de 3 și nu mai mult de 5;

(iv) învățământul special pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 5 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 6.

k) prin excepție de la litera j), în învățământul tehnologic special pentru elevi cu deficiențe ușoare și/sau moderate sprijin special de nivel II-III: clasa cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 12.

NOU! l) prin excepție de la litera j) și k), în învățământul tehnologic special pentru elevi cu sprijin de nivel IV: clasa cuprinde în medie 4 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 5.

Beneficiarii primari cu sprijin de nivel I-II, cât și o parte din beneficiari cu sprijin de nivel III necesită a fi integrați doar în învățământul de masă, cu respectarea prevederilor de la art. 23, pct. (8).

Beneficiarii primari cu sprijin de nivel I sunt integrabili în învățământul liceal de masă, în clase incluzive.

Totodată este necesară asigurarea finanțării învățământului tehnologic și pentru beneficiarii primari cu sprijin de nivel II - IV (cum sunt persoanele cu TSA) care au vocație și abilități pentru a efectua operațiuni într-un flux tehnologic fragmentat, tutelați de un supervizor cu cunoștințe în psihopedagogie, care să știe să prompteze, să motiveze, să împartă fluxul tehnologic pe etape.

31

(5) La cererea scrisă a părinților/reprezentantului legal, în cazuri justificate, înscrierea în clasa pregătitoare a copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea poate fi amânată cu maximum un an.

(5) La cererea scrisă a părinților/reprezentantului legal, în cazuri justificate, înscrierea în clasa pregătitoare a copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea poate fi amânată cu maximum un doi ani.

Pot exista copiii cu TSA care în urma terapiilor se dezvoltă la vârsta de 8 ani cu nivelul copilului de 6 ani (sprijin de nivel I sau II) astfel că este necesară integrarea în învățământul de masă cu o întârziere de maxim 2 ani.

34

(1) Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice sau vocaționale se pot organiza la nivelul unității de învățământ și/sau la operatorii economici, instituțiile publice ori structuri sportive pentru clasele cu profil sportiv cu care unitatea de învățământ are încheiate contracte pentru pregătire practică sau la organizații-gazdă din străinătate, în cadrul unor programe ale Uniunii Europene, componenta de formare profesională inițială.

(1) Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice sau vocaționale se pot organiza la nivelul unității de învățământ și/sau la operatorii economici, și/sau în centre de zi pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă, instituțiile publice ori structuri sportive pentru clasele cu profil sportiv cu care unitatea de învățământ are încheiate contracte pentru pregătire practică sau la organizații-gazdă din străinătate, în cadrul unor programe ale Uniunii Europene, componenta de formare profesională inițială.

Licențiate conform Ordinului Nr. 27/2019 din 3 ianuarie 2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de zi destinate copiilor, cod serviciu social 8891CZ-C-VI Centre de zi pentru dezvoltarea deprinderilor de viață indepedentă.

65

(10) Unitățile de învățământ colaborează cu instituțiile care au atribuții în domeniul social, al sănătății, al ordinii publice și securității, al apărării în interesul beneficiarilor primari.

(10) Unitățile de învățământ colaborează cu instituțiile care au atribuții în domeniul social, al sănătății, al ordinii publice și securității, al apărării în interesul beneficiarilor primari, precum și furnizori din domeniul serviciilor sociale și sănătate.

Furnizorii de servicii sociale și furnizorii de servicii conexe actului medical, avizati conform legii 58/2022 pentru modificarea Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate și pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, au beneficiarii primari în îngrijire în centrele de zi și centre de terapie, astfel că fac parte din echipa multidisciplinară pe tot parcursul școlarizării.

66

(2) Educația specială se desfășoară prin intermediul învățământului special și special integrat și vizează:

a) beneficiarii primari cu CES integrați în învățământul de masă, care urmează curriculumul învățământului de masă;

b) beneficiarii primari cu CES integrați în clase/grupe speciale organizate în învățământul de masă, care urmează curriculumul învățământului de masă sau special;

c) beneficiarii primari cu CES din învățământul special, care urmează curriculumul învățământului special;

(10) Înmatricularea beneficiarilor primari cu CES într-o unitate de învățământ de masă se face doar în situația în care aceasta dispune de resursă umană și bază materială corespunzătoare, inclusiv de cadre didactice de sprijin și itinerante.

(2) Educația specială se desfășoară prin intermediul învățământului special și special integrat și vizează:

a) beneficiarii primari cu CES integrați în învățământul de masă, care urmează curriculumul învățământului de masă;

b) beneficiarii primari cu CES integrați în clase/grupe speciale organizate în învățământul de masă, care urmează curriculumul învățământului de masă sau special;

c) beneficiarii primari cu CES din învățământul special, care urmează curriculumul învățământului special;

(10) Înmatricularea beneficiarilor primari cu CES într-o unitate de învățământ de masă se face doar în situația în care aceasta dispune de cu asigurarea de resursă umană și bază materială corespunzătoare, inclusiv de cadre didactice de sprijin și itinerante.

Cele 100 de asociații de părinți ai copiilor cu TSA organizați în Rețeaua ROTSA și Federația FEDRA, nu susțin înființarea de clase speciale în învățământul de masă. Este o practică pe care o considerăm discriminatorie! Copiii care au în urma evaluării nevoie de sprijin de nivel I, II sau o parte dintre cei cu III pot fi integrabili în învățământul de masă, în clase incluzive.

Pentru situația în care există solicitări de înscriere pentru copii cu CES școala trebuie să se organizeze astfel încât să poată asigura integrarea copilului în învățământul de masă. Considerăm absolut necesară asigurarea acestor condiții de integrare în fiecare școală, și nu doar dacă au condiții. Numai în caz excepțional, și doar dacă părintele este de acord sau la solicitarea acestuia, i se poate oferi posibilitatea de a opta pentru o altă unitate de învățământ decât cea din proximitate.

Totodată, conform art. 65, pct. (8) La nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar, se realizează cel puțin o cameră-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic, conform standardelor aprobate prin ordin al ministrului educației, în cel mult un an școlar de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Camerele-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic sunt dotate corespunzător pentru desfășurarea activităților de consiliere, asistență psihopedagogică, sprijin educațional, logopedie și/sau alte terapii specifice.

Prin urmare se exclude situatia in care vor mai fi unitati de invatamant care sa nu dispuna de posibilitatea de asigurare a conditiilor de incadrare a beneficiarilor primari cu CES.

67

(4) Elevii cu nivel de sprijin I beneficiază de asistență psihopedagogică și de intervenții de specialitate din partea echipei multidisciplinare, cu profesori - logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuți, profesori-consilieri școlari, profesor - psihologi școlari, după caz, precum și de activități pentru sprijin educațional oferite de către cadre didactice de sprijin și itinerante, în raport cu nevoile acestora, în spații dedicate, inclusiv din centrele școlare de educație incluzivă, din CJRAE/CMBRAE sau din unități de învățământ liceal special.

...

(6) Preșcolarii și elevii cu nivel de sprijin II beneficiază de o reducere a componentei curriculare cu cel mult 20%, flexibilizând programul/orarul școlar, pentru a permite activități terapeutice cu specialiștii din partea echipei multidisciplinare, profesori-consilieri școlari, profesori logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuți, profesori psihologi școlari, după caz, precum și de activități pentru sprijin educațional oferite de către cadre didactice de sprijin și itinerante după caz, în spații dedicate, inclusiv din centrele de educație incluzivă CJRAE/CMBRAE sau de unități de învățământ special. La acest nivel, în funcție de nevoi, preșcolarii/elevii pot beneficia de serviciile unui asistent personal, ale unui facilitator, ale unui interpret mimico-gestual.

....

(10) CNEI, prin intermediul CJRAE/CMBRAE și DJIP/DMBIP, nominalizează, prin decizie, comisiile responsabile la nivel județean pentru stabilirea nivelului de sprijin necesar, la începutul învățământului obligatoriu sau ori de câte ori este necesar, în baza unei evaluări de specialitate, prin teste standardizate, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.

(4) Elevii cu nivel de sprijin I beneficiază de asistență psihopedagogică și de intervenții de specialitate din partea echipei multidisciplinare, cu profesori - logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuți, profesori-consilieri școlari, profesor - psihologi școlari, analiști comportamentantali, coordonatori /manageri de caz, după caz, precum și de activități pentru sprijin educațional oferite de către cadre didactice de sprijin și itinerante, în raport cu nevoile acestora, în spații dedicate în cadrul unității școlare în care sunt încadrați.

În cazuri excepționale în care intervențiile de specialitate nu pot fi asugurate în cadrul unității școlare în care sunt încadrați, acestea pot fi furnizate inclusiv din centrele școlare de educație incluzivă, din în cadrul CJRAE/CMBRAE sau din unități de învățământ liceal special.

....

(6) Preșcolarii și elevii cu nivel de sprijin II beneficiază de o reducere a componentei curriculare cu cel mult 20%, flexibilizând programul/orarul școlar, pentru a permite activități terapeutice cu specialiștii din partea echipei multidisciplinare, profesori-consilieri școlari, profesori logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuți, profesori psihologi școlari, analiști comportamentantali, coordonatori /manageri de caz, după caz, precum și de activități pentru sprijin educațional oferite de către cadre didactice de sprijin și itinerante după caz, în cadrul unității școlare în care sunt încadrați.

În cazuri excepționale în care intervențiile de specialitate nu pot fi asugurate în cadrul unității școlare în care sunt încadrați, acestea pot fi furnizate inclusiv din centrele școlare de educație incluzivă, din în cadrul CJRAE/CMBRAE sau din unități de învățământ liceal special.La acest nivel, în funcție de nevoi, preșcolarii/elevii pot beneficia de serviciile unui asistent personal, ale unui facilitator, ale unui interpret mimico-gestual.

....

(10) CNEI, prin intermediul CJRAE/CMBRAE și DJIP/DMBIP, nominalizează, prin decizie, comisiile responsabile la nivel județean pentru stabilirea nivelului de sprijin necesar, la începutul învățământului obligatoriu sau ori de câte ori este necesar, în baza unei evaluări de specialitate, prin teste standardizate, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Din cadrul comisiilor responsabile vor face parte și membri din partea organismelor private acreditate.

Pentru asigurarea unui program educațional adecvat copiii cu CES au nevoie de intervenții de specialitate acordate in spațiul școlii în care sunt încadrați. Orice altă deplasare în alte unități poate bulversa și nu va duce la un rezultat pozitiv în procesul de integrare.

Existența unui coordonator/manager de caz al planului individualizat de servicii familiale/planului personal de educație specială este justificată de multitudinea de specialiști din componența echipei multidisciplinare și de necesitatea unui plan de intervenție care să integreze recomandările tuturor acestor specialiști, precum și de necesitatea monitorizării planului de intervenție și a evoluției copilului/elevului cu dizabilități/nevoi speciale.

Dificultatățile inerente lucrului în echipă, precum barierele de comunicare, lipsa de organizare, împărțirea responsabilităților au fost semnalate și de studiul publicat Provocări și dileme în educarea copiilor cu dizabilități[1].

Necesitatea coordonării și monitorizării planului de intervenție este susținută și de studiile și recomandările internaționale în ceea ce privește intervenția terapeutică în domeniul TSA .

Instituția managerului de caz este reglementată punctual în situații în care avem de-a face cu echipe multidisciplinare și/sau servicii integrate. Normele de aplicare a Legii nr.151/2010 reglementează managementul de caz pentru serviciile integrate de sănătate, educație și sociale și face de asemenea trimitere la managerul de caz în domeniul serviciilor sociale. De asemenea, art.5 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, definește managerul de caz ca fiind membrul echipei pluridisciplinare care coordonează, monitorizează și evaluează îndeplinirea planului individual de servicii, precum și măsurile luate în legătură cu adultul cu handicap.

Este neceară includerea membrilor din partea societății civile/organisme private acreditate, similar cu comisiile de evaluare complexă, conform HOTĂRÂRE nr. 1.437 din 2 septembrie 2004, privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului, cu actualizările ulterioare.

68

(1) Educația specială se organizează, în general, în unitatea de învățământ de proximitate a domiciliului elevului. În situația în care tipul de sprijin menționat la art. 67 nu se poate asigura în unitatea de învățământ din proximitatea elevului, acestuia i se va atribui un loc la cea mai apropiată unitate de învățământ care asigură sprijinul necesar.

(1) Educația specială se organizează, în general, în unitatea de învățământ de proximitate a domiciliului elevului. În situația în care tipul de sprijin menționat la art. 67 nu se poate asigura în unitatea de învățământ din proximitatea elevului, acestuia i se va atribui un loc la cea mai apropiată unitate de învățământ care asigură sprijinul necesar.

Conform art. 65 pct. (8) La nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar, se realizează cel puțin o cameră-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic, conform standardelor aprobate prin ordin al ministrului educației, în cel mult un an școlar de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Camerele-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic sunt dotate corespunzător pentru desfășurarea activităților de consiliere, asistență psihopedagogică, sprijin educațional, logopedie și/sau alte terapii specifice.

Totodata, conform art. 68, pct. (3) în lipsa personalului necesar, directorul unității de învățământ, cu acordul consiliului de administrație, poate achiziționa serviciile necesare îndeplinirii obligațiilor legale, costurile fiind acoperite din finanțarea de bază conform art. 134 alin. (2), lit. c).

Prin urmare se exclude situația în care vor mai fi unități de învățământ care să nu dispună de posibilitatea de asigurare a condițiilor de încadrare a beneficiarilor primari cu CES.

69

(6) În vederea obținerii unei calificări și a integrării în viața activă a tinerilor cu cerințe educaționale speciale, Ministerul Educației, împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, organizează ateliere protejate. Atelierele protejate pot fi înființate și în unitățile de învățământ special, inclusiv în centrele școlare pentru educație incluzivă.

(6) În vederea obținerii unei calificări și a integrării în viața activă a tinerilor cu cerințe educaționale speciale, Ministerul Educației, împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, organizează ateliere protejate. Atelierele protejate pot fi înființate și în unitățile de învățământ special, inclusiv în centrele școlare pentru educație incluzivă, cât și în cadrul furnizorilor de servicii sociale publici și privați.

Ong-urile acreditate ca furnizori de servicii sociale pot oferi, și multe deja o fac, astfel de ateliere protejate și să sprijine sistemul educațional pentru calificarea copiilor cu CES și integrarea pe piața muncii.

155

(1) Personalul care lucrează în domeniul învățării pe tot parcursul vieții poate ocupa următoarele funcții: cadru didactic, cadru didactic auxiliar, formator, instructor de practică, evaluator de competențe, mediator, facilitator al învățării permanente, consilier, mentor, facilitator/tutore on-line, lucrător de tineret, consilier pentru tineret, consilier orientare privind cariera, profesor de sprijin și alte funcții asociate activităților desfășurate în scopul învățării pe tot parcursul vieții.

(1) Personalul care lucrează în domeniul învățării pe tot parcursul vieții poate ocupa următoarele funcții: cadru didactic, cadru didactic auxiliar, formator, instructor de practică, evaluator de competențe, mediator, facilitator al învățării permanente, consilier, mentor, facilitator/tutore on-line, lucrător de tineret, consilier pentru tineret, consilier orientare privind cariera, profesor de sprijin, analiști comportamentantali, coordonatori/manageri de caz și alte funcții asociate activităților desfășurate în scopul învățării pe tot parcursul vieții.

Existența unui coordonator/manager de caz al planului individualizat de servicii familiale/planului personal de educație specială este justificată la punctul anterior în care facem observații asupra articolul 67.

 

[1] Provocări și dileme în educarea copiilor cu dizabilități, Mihalea Ciobanu Grasu, revista Calitatea vieții, XXIII, nr.1, 2012, pp.63-86, articol sprijinit de European Social Fund în Romania, sub responsabilitatea autorităţii Programului Sectorial Operaţional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007–2013 (grant POSDRU/88/1.5/S/47646 Proiect: Studii doctorale: portal spre o carieră de excelenţă în cercetare şi în societatea cunoaşterii, coordonat de prof. univ. dr. Ovidiu Gabriel Iancu, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi https://www.revistacalitateavietii.ro/2012/CV-1-2012/04.pdf

FacebookShare pe Facebook