Pentru a preveni regresul în perioada de izolare socială este important să găsim activități în care să îi implicăm pe copii. La fel ca și pentru adulți această perioadă este bulversantă din punct de vedere emoțional și pentru copii, cu atât mai mult cu cât nu folosesc limbajul și nu se exprimă cum o fac adulții. Copiii pot adopta diverse comportamente prin care să ceară defapt încurajari și asigurări că sunt în siguranță. Copiii sesizează absența activităților din afara casei și pot trăi sentimente de confuzie, frică, tristețe, delăsare, ș.a. Pot de asemenea să asiste la stările de tensiune ale adulților și pot trăi intens această perioadă chiar dacă vă au fizic aproape și nu înțeleg exact ce se întâmplă.

Pentru sănătatea emoțională a copiilor, dar și a voastră, a părinților vă recomand cu caldură să păstrați reguli sănătoase, un program structurat în care aceștia continuă să învețe și să-i includeți în activitățile casnice.

Este o bună oportunitate să vă întăriți legatura emoțională, bucurându-vă unii de alții, învățând unii de la alții și având răbdare unii cu alții. Asociate diagnosticului de TSA și alte diagnostice precum deficitul de atenție sau hiperactivitatea, activitățile pe care le veți face vor fi presărate cu ieșiri din sarcină.

Alegerea pe care o faceți în acest moment este una care vă va încununa sau speria. Dacă alegeți ca atunci când copilul nu face ce îi cereți și faceți în locul lui copilul înțelege că se poate și să nu răspund și transmiteți indirect mesajul ”nu ești în stare”. Dacă alegeți să transmiteți indicații cât mai precise copilul va face față situației. Eu vă propun să alegeți înarmarea cu RĂBDARE și să indicați cât mai specific ce are de făcut copilul pentru a obține rezultatul așteptat. Această RĂBDARE se va traduce indirect pentru copil în mesaje de validare de tipul ”pot și eu ”, ”mă așteaptă” , ”sunt în siguranță dacă greșesc”.

Unul dintre cele mai frumoase cadouri pe care le puteți oferi copilului este acela ca atunci când greșește să învețe un model pozitiv de a se raporta la greșeală, corectând-o. Apelați la o stare de calm, de neutralitate, concentrare și nu la furie sau agresivitate care în final duce la demotivare. Atunci când îndrumați copiii, îi ajutați să se autoregleze emoțional prin felul în care vă raportați la greșeli încurajându-i și nefăcând lucrurile în locul lor, treziți senmtimentul de reușită ce alimentează starea de motivație pentru a face și data viitoare.

Trasmiteți copiilor mesajele implicite ”sunt aici lângă tine, te susțin”, îndrumați-i fără a face în locul lor. Gândiți-vă că atunci când copilul adoptă un comportament neplăcut, acesta are în spate o funcție și exprimă indirect o stare (copilul are nevoie să se calmeze, evită o sarcină prea dificilă, de a se detensiona, de a obține ceva ce își dorește, de a comunica, de a deține controlul) iar pentru asta gestionați starea, emoția din spate.

De evitat corectarea comportamentelor negative apelând la culpabilizare, presiune, rușine, răzbunare, agresivitate ”de aia nu-ți iese că nu vrei”, ”na să te vadă toți cum faci”, ”dacă nu te polotești nu mai primești nimic”,”dacă mai faci asta îți voi lua jocul”, ”potolește-te că ți-o iei”. Chiar dacă vă trec prin minte aceste gânduri, alegeți diferit, alegeți să aduceți în relație răbdare, compasiune, înțelegere. ”Îți mai arăt odată”,”mai exersăm”, ”respirăm și luam curaj”, ”sunt aici să te ajut”, ”te îndrum”, ”observ că ți-e greu, te ajut”, ”cum te simți?”, ”ce te sperie?”.

Articol de Irina Bujor