Copiii din spectrul autist participă mult mai rar la activităti sociale în comparație cu cei tipici, dar nu sunt foarte multe lucruri știute despre pattern-urile de participare în anumite contexte sociale sau despre percepția asupra acestora. Acest studiu urmărește să evidențieze pattern-urile de socializare ale copiilor din spectru autism și percepția îngrijitorilor în ceea ce privește frecvența și intensitatea comportamentelor sociale.

Metoda

Îngrijitorii unor copii din spectrul autist cu vârstele cuprinse intre 5-10 ani au completat un chestionar ce măsoară frecventa participării sociale a copiilor la scoală, acasă și în comunitate ( Participation and Enviroment Measure for children and youth for home, school and community) . Îngrijitorii au oferit date despre frecvența, participarea și dorință lor de a schimba diferite pattern-uri de socializare ale copiilor. Analiza itemilor au dus la observarea a mai multor pattern-uri similare în ceea ce privește socializarea, îngrijitorii dorind în general o frecventă mai mare în implicarea sociala dar și renunțarea la diferite device- uri electronice ( tableta, calculator, telefon). În concluzie observarea acestor pattern-uri de socializare specifice copiilor cu autism ar putea să crească calitatea terapiei în ceea ce privește includerea și participarea sociala. Un copil poate participa în activități sociale mai mult sau mai puțin, dar se stiu puține lucruri despre modul în care el este afectat de aceste interacțiuni sociale și despre cum afectează ele calitatea vieții copilului din spectrul autist. Acest studiu urmărește frecvența implicării și intensitatea ei în activitățile sociale ale copiilor din spectrul autist cu vârstă cuprinsa intre 5 și 9 ani. De asemenea este observata și percepția îngrijitorilor asupra calității acestor interacțiuni sociale. Pentru evaluarea acestor aspecte au fost folosite datele din studiul longitudinal al studenților australieni cu autism ( Longitudinal study of Australian students with autism-LASA). LASA este un studiu logitudinal care a avut loc pe durată a 6 ani, el urmărind traiectoria sociala a doua eșantioane de copii cu vârstele intre 4-5 ani și 9-10 ani.

Metoda Datele din studiul LASA au avut un eșantion de 272 de copii cu tulburare din spectru. Ambele eșantioane de copii (4-5 ani și 9-10.ani) au avut un profil demografic asemănător. Părinții au completat un chestionar despre comunicarea socială (Social Communication Questionnaire). Îngrijitorii copiilor au completat un chestionar despre participarea copiilor în mediul social (Participation and Environment Measure for Children and Youth, PEM-CY; Coster et al., 2011). Acest chestionar are 25 de întrebări despre participarea socială a copiilor la scoală (5 itemi), acasă (10 itemi) și în comunitate (10 itemi).

Rezultate socializarea acasă Copiii în jurul vârstei de 5 ani au avut că preferințe socializarea acasă cu ajutorul tehnologiei ( telefon, tableta, calculator etc). Îngrijitorii au înregistrat o dorință de scădere a folosirii acestor activități de socializare.

Socializarea în mediul școlar

Îngrijitorii au raportat faptul că ambele vârste de grupa de copii participă la orele școlare de câteva ori pe săptămână. De asemenea au menționat și faptul că aceștia se întâlnesc și socializează cu colegii de clasa odată pe săptămână. În ceea ce privește eșantionul cu vârstele cuprinse între 4-5 ani, s-a constatat o dorință mai mare a îngrijitorilor de a crește frecvența sociala și implicarea în activități la clasa. La eșantionul copiilor cu vârste cuprinse intre 9- 10 ani s-a înregistrat la îngrijitorii acestora o creștere a dorinței de a participa la diferite activități extrașcolare și de socializare cu colegii de scoală.

Socializarea în comunitare

S-a înregistrat o participare frecventă în plan social a ambelor grupe de vârstă în ceea ce privește activitățile sportive nestructurate și grupurile sociale din apropiere. Majoritatea îngrijitorilor din grupul de vârstă de 4-5 ani nu au arătat o dorință de a schimba activitatea socială a acestora în ceea ce privește adunările religioase sau munca pentru bani, dar au înregistrat o creștere în ceea ce privește întâlnirea și comunicarea cu alți copii de aceeași vârstă.

Discuții Rezultatele acestui studiu ne poate oferi o contribuție valoroasa în ceea ce privește anumite pattern-uri de participare sociala ale copiilor din spectrul autist cu vârstele cuprinse intre 5 și 10 ani. Copiii din ambele categorii de vârste au participat frecvent în activități ce presupun folosirea tehnologiei, cum ar fi: jocuri video, televizor, tableta. Părinții au înregistrat o dorință de a scădea implicarea copiilor în aceste activități. Un factor notabil în acest studiu este faptul că în contextul comunității și al școlii, îngrijjtorii au înregistrat o dorință de a crește implicarea copiilor în activități sociale cu alți copii. 21% din studenții încadrați în spectrul autist sunt excluși social, iar profesorii raportează faptul că nu au pregătirea necesară de a lucra cu astfel de studenți (Humphrey 2008, Roberts and Simpson 2016). În concluzie sunt puțini factori cunoscuți în ceea ce privește experiența personală a copilului din spectrul autist, iar factorii exteriori precum cei financiari sau culturali pot influența pattern-urile de socializare ale copilului. Se recomandă ca acești factori să fie luați în calcul în studiile viitoare. Simpson K, Keen D, Adams D, Alston- Knox C, Roberts J. Participation of children on the autism spectrum în home, school, and community. Child Care Health Dev. 2017;1–9. https://doi.org/10.1111/cch.12a